Despre originalitate..... pe o tema de Henri Wald

O opera artistica poate ascede la conditia de originalitate nu numai datorita ineditului expresiei sau a sursei de inspiratie, ci tocmai in unitatea creativa dintre acestea. Legatura creatorului cu produsul creatiei este un proces de consum intim. Nu tot ceea ce este nou este si original. Diferenta dintre “noutate” si „original” consta in continutul si in efectul pe care acesta il are la nivelul psihic al societatii. Nemaivazutul sau nemaiauzitul este genul proxim al originalitatii. Originalitatea nu este o deviere de la normal, ci de la banal. Originalitatea confera unei noi experiente valoarea adevarului inedit. Originalitatea nu se cauta, ea se gaseste. Original este cel ce dezvaluie lumii ceva ce exista, dar care nu a fost cunoscut pana atunci, relevarea unei taceri in sunet sau unui nevazut in vizibil, a unei necunoasteri in adevar. O idee este cu atat mai adevarata cu cat esenta pe care o dezvaluie este mai ascunsa, dar este cu atat mai originala cu cat probabilitatea formularii ei era mai mica. Individualitatea este singura capabila de creatie si, deci, de originalitate. Trecerea de la o noua experienta la o idee originala este un act profund individual, care se desfasoara in tensiunea intima dintre simtire si gandirea unei individualitati. Numai individualitatea poate fi creatoare; societatea nu poate fi decat producatoare. Traditia si originalitatea sunt termeni ce pot coexista. Intre „Originar” si „Original” nu exista confuzie. Traditia nu se opune originalitatii. Doar traditionalismul impiedica originalitatea. Traditia nu este doar conservatoare, ci si creatoare. Originalitatea serveste mai mult traditia decat banalitatea. Originalitatea este mai fidela traditiei decat imitatia. Originalitatea nu contrazice traditia, ci mistificarea, uniformizarea gusturilor si a ideilor, atrofierea spiritului critic in favoarea reflexelor conditionate. In opozitie cu individualitatea creatoare, masa nu se mai afla in fata unei adancimi de gandit, ci doar a unor suprafete de privit. Masa nu gandeste, ci reactioneaza. Urletele nu sunt vorbire, ci zgomotoasa tacere. Masele sunt receptive la fascinatia modei, pe care o prefera exigentei critice a mesajului. Democratie inseamna, mai presus de toate, dezmasificarea oamenilor, diferentierea lor in personalitati mereu mai distincte si mai originale, capabile sa nege, sa intrebe, dar mai ales sa creeze. Masa nu reprezinta un progres al societatii, ci un regres al ei. Masa este cel mai caracteristic produs al modernitatii, care ingaduie atat dezvoltarea fara precedent a umanitatii, cat si anihilarea ei. Adversitatea fata de nou, de diferit, de original (Misoneismul) se afla in inconstientul fiecaruia dintre noi. Nelinistea noastra este cu atat mai mare cu cat a fost mai putin previzibil ceea ce se intampla. O stire este cu atat mai valoroasa cu cat este mai neasteptata. Surpriza masoara gradul de informatie al unei stiri. O veste veche este o contradictie in termeni. Fara informatie mintea devine terna. Spre deosebire de semnal, simbolul evolueaza. Misoneismul este vinovat de degradarile in poezie, muzica, plastica, dans, vestimentatie, etc., la care a dus repetarea anestezianta a acelorasi sunete, a acelorasi imagini, a acelorasi gesturi, a acelorasi haine. Un paradox are o informatie mai bogata decat o platitudine. Marile adevaruri incep cu paradoxuri si ajung, in cele din urma, niste platitudini care mereu trebuie depasite.

Copyright © : Daniel Ionescu